NUCLEOSINTÉZĂ s. f. 1. procesul de formare a nucleelor atomice. 2. (astr.) formare a nucleelor de elemente chimice în urma reacțiilor termonucleare din stadiile inițiale ale expansiunii universului și din interiorul stelelor. (< fr. nucléosynthèse) Vezi definitia »

SUPRASTRUCTÚRĂ s. f. 1. totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. ◊ construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții superioare a unei nave, unde sunt amplasate încăperile de locuit și de navigație etc. 2. totalitatea ideilor, a teoriilor și a concepțiilor cu caracter ideologic dintr-o anumită formațiune social-economică și a instituțiilor corespunzătoare acestora, generate de baza economică, pe care o reflectă. (după fr., engl. superstructure) Vezi definitia »

pendádă s.f. (înv.; în loc. vb.) a sui la pendadă = a boieri, a înnobila. Vezi definitia »

TOREÚTICĂ s. f. Arta de a sculpta, cizela și asambla lemnul, aurul și fildeșul în antichitatea greacă; p. ext. artă a sculpturii în bronz. – Din fr. toreutique. Vezi definitia »

ACADEMIA INTERNAȚIONALĂ DE ASTRONAUTICĂ (A.I.A., în engl. International Academy of Astronauties – I.A.A.), instituție a Federației Internaționale de Astronautică (F.I.A.) cu sediul la Paris, înființată în 1960, pentru promovarea studiilor și cercetărilor astronautice. Vezi definitia »