LEGÁL, -Ă, legali, -e, adj. Care există sau se face în temeiul unei legi, care este prevăzut de o lege, este conform cu legea. – Din fr. légal, lat. legalis. Vezi definitia »

nonverbal Vezi definitia »

AZIMUTÁL, -Ă, azimutali, -e, adj. Care se referă la azimut. – Fr. azimutal. Vezi definitia »

INTEGRÁL, -Ă, integrali, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Întreg, complet. ◊ Făină integrală = făină brută obținută prin măcinarea grâului. Pâine integrală = pâine fabricată din făină integrală. 2. Adj. (În sintagmele) Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele. Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute. 3. S. f. (Mat.) Funcție care se obține prin integrarea unei funcții date, a unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. ♦ Simbol matematic folosit pentru a indica operația de integrare. – Din fr. intégral. Vezi definitia »

UNIONÁL, -Ă adj. referitor la uniune, care aparține unei uniuni. (< uniune + -al) Vezi definitia »