BIOACÚSTIC, -Ă, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii și funcției semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustică (1). [Pr.: bi-o-a] – Din germ. Bioakustik, engl. bioacoustics. Vezi definitia »

XEROFÍTIC, -Ă adj. Referitor la plantele xerofite. [< fr. xérophytique]. Vezi definitia »

PEDOGENÉTIC, -Ă, pedogenetici, -ce, adj. Privitor la formarea solului. – Din fr. pédogénétique. Vezi definitia »

ESEÍSTIC, -Ă, eseistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține eseului, privitor la eseu, specific eseului. 2. S. f. Arta de a scrie eseuri; literatura eseurilor. – Din fr. essayistique. Vezi definitia »

GOLIÁRDIC, -Ă adj. specific goliarzilor. ♦ beret ~ = pălărie a studenților medievali, specifică facultăților. (< fr. goliardique) Vezi definitia »