POPÍLNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, scr. kopitnic. Vezi definitia »

MICROCHÍMIC, -Ă, microchimici, -ce, adj. Referitor la microchimie, la microanaliză. – Din fr. microchimique. Vezi definitia »

ENARMÓNIC, -Ă adj. care prezintă enarmonie. (< fr. enharmonique) Vezi definitia »

VAMPÍRIC, -Ă adj. De vampir; foarte crud, îngrozitor. [Cf. fr. vampirique]. Vezi definitia »

BIOMETEOROLÓGIC, -Ă adj. Referitor la biometeorologie. [< fr. biométéorologique]. Vezi definitia »