PROTÉST s.n. Act de protestare, opoziție; cerere, intervenție făcută contra unor încălcări, a unor acțiuni nedrepte etc. ♦ Notă de protest = comunicare scrisă către un guvern prin care se ia atitudine împotriva unor acte săvârșite de acest guvern contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. [Pl. -te, -turi. / < it. protesto]. Vezi definitia »

PROLETCULTÍST, -Ă adj. Referitor la proletcultism. // s.m. și f. Adept al proletcultismului. [< proletcult + -ist, cf. rus. proletkultoveț]. Vezi definitia »

STENOTIPÍST, -Ă s. m. f. cel care cunoaște și practică stenotipia. (< fr. sténotypiste) Vezi definitia »

FETIȘÍST, -Ă adj. Referitor la fetișism, propriu fetișismului. // s.m. și f. Adept al fetișismului; cel care practică fetișismul. [< fr. fétichiste]. Vezi definitia »

ALBANÍST, -Ă s. m. f. specialist în albanistică; albanolog. (< albanistică) Vezi definitia »