CLIÉNT, -Ă s.m. și f. 1. Plebeu roman care recunoștea patronajul unui patrician. 2. Cel care cumpără frecvent dintr-un magazin, consumator obișnuit al unui local public; mușteriu, consumator. ♦ Cel care apelează la serviciile unui avocat, ale unui medic, ale unui croitor etc., considerat în raport cu acela care îi oferă serviciile sale. [Pron. cli-ent. / < lat. cliens , cf. fr. client, it. cliente]. Vezi definitia »

PERCUTÁNT, -Ă, percutanți, -te, adj. 1. (Despre proiectile) Care explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuții. 2. (Min.; în sintagma) Perforator percutant = perforator mecanic al cărui sfredel acționează prin lovituri. 3. Cu o mare putere de pătrundere; frapant prin claritate, precizie. ♦ Care provoacă șoc psihologic. – Din fr. percutant. Vezi definitia »

SUFOCÁNT, -Ă adj. Care sufocă; înăbușitor. [Cf. fr. suffocant]. Vezi definitia »

INTRANSIGÉNT, -Ă, intransigenți, -te, adj. Care nu se abate de la o anumită linie adoptată, care nu acceptă concilieri sau compromisuri; incoruptibil. V. neînduplecat. – Din fr. intransigeant. Vezi definitia »

CONTONDÉNT, contondente, adj. (Despre obiecte, corpuri) Tare, ale cărui lovituri provoacă contuzii fără a tăia sau a sângera. – Din fr. contondant. Vezi definitia »