GROTÉSC, -Ă, grotești, adj., GROTÉSC s. n. 1. Adj. Care este de un comic excesiv prin aspectul caricatural, neobișnuit de caraghios; ridicol, burlesc; bizar. ◊ (Substantivat, n.) Grotescul unei situații. ♦ (Substantivat, n.) Categorie, ipostază estetică reflectând realitatea în forme fantastice, bizare, disproporționate, caricaturale. 2. S. n. Corp de literă de tipar fără piciorușe, format din arce și segmente de dreaptă de aceeași grosime. – Din fr. grotesque. Vezi definitia »

ȘVĂBÉSC, -EÁSCĂ, șvăbești, adj. Care aparține șvabilor²; în dialectul șvăbesc. – Șvab² + suf. -esc. Vezi definitia »

MARINĂRÉSC, -EÁSCĂ adj. Referitor la marină, de marinar. [< marinar + -esc]. Vezi definitia »

PLATERÉSC adj. stil ~ (și s. n.) = stil în arhitectură și în decorație specific Renașterii spaniole, prin ornamente baroce, amintind de stilul manuelin. (< fr. plateresque, sp. plateresco) Vezi definitia »

strigoiésc adj. m. (reg.) care este specific strigoiului; de strigoi. Vezi definitia »