GUÁNO s. n. Îngrășământ organic natural, bogat în fosfor (și în azot), care se găsește în mari cantități în America de Sud, provenit din acumularea excrementelor și a cadavrelor de păsări, de lilieci din peșteri, a cadavrelor unor animale marine, etc. – Din fr. guano. Vezi definitia »

CANO, Alonso (1601-1667), sculptor, pictor și arhitect spaniol. Patetice statui de lemn policromat, reprezentînd sfinți; picturi cu tematică religioasă („Flagelația”, în Muzeul Național de Artă al României). Vezi definitia »

MAKEMÓNO s.n. Pictură japoneză orizontală pe sul de mătase sau de hârtie de orez, conținând scene sau peisaje. V. kakemono. [< fr. makémono < cuv. japonez]. Vezi definitia »

VENO- elem. ven(o)-. Vezi definitia »

giorno adv. invar. v. giopsi. Vezi definitia »