PLURALÍSM s.n. 1. Concepție filozofică idealistă care neagă unitatea materială a lumii, susținând că tot ceea ce există constă dintr-o multitudine de entități izolate, independente una de alta și ireductibile la o bază comună, unitară. ♦ (P. ext.) Orice concepție care, într-un domeniu determinant, admite o multitudine de factori echivalenți, de principii etc. ce nu pot fi reduse la unitate; stare de lucruri caracterizată prin existența unei multiplicități. 2. Principiu democratic potrivit căruia funcționarea democrației, garantarea drepturilor și libertăților ar fi condiționată de existența mai multor forțe politico-sociale (partide, sindicate etc.) care să se interpună între individ și stat. [< fr. pluralisme, cf. lat. pluralis – compus din mai multe elemente]. Vezi definitia »

SCHEMATÍSM s.n. Tendință, fel de a înfățișa o construcție, o operă etc. în liniile cele mai simple, ca o schemă; caracterul schematic a ceva; simplism. [Cf. fr. schématisme, germ. Schematismus]. Vezi definitia »

ANTIALCOOLÍSM s. n. atitudine împotriva alcoolismului; măsuri care combat alcoolismul. (< fr. antialcoolisme) Vezi definitia »

APRIORÍSM s. n. concepție filozofică idealistă care consideră cunoașterea esenței lucrurilor anterioară experienței omului. (< fr. apriorisme) Vezi definitia »

ALOTRIOMORFÍSM s. n. proprietate a mineralelor alotriomorfe. (< fr. allotriomorphisme) Vezi definitia »