AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s. m. și f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S. m. și f. Persoană care suferă de afazie. – Din fr. aphasique. Vezi definitia »

FANTÁSTIC, -Ă adj. 1. Plăsmuit, creat de imaginație, fără existență reală. 2. De necrezut, neobișnuit, minunat. 3. (Despre oameni) Cu idei și purtări originale, fantezist. 4. (și adv.) Extraordinar. // s.n. Categorie a esteticii desemnând dezvăluirea frumosului prin plăsmuirea unui orizont care nu există în realitate. [< fr. fantastique, it. fantastico, cf. lat. phantasticus]. Vezi definitia »

EPISTÁTIC, -Ă adj. referitor la epistazie. ♦ genă ~ă = genă, dintr-o pereche de alele, care împiedică manifestarea unei gene dominante dintr-o altă pereche de alele. (< fr. épistatique) Vezi definitia »

PREISTÓRIC, -Ă, preistorici, -ce, adj. Care aparține preistoriei, privitor la preistorie, din timpul preistoriei. ♦ Fig. (Glumeț) (Foarte) vechi, învechit, perimat. [Pr.: pre-is-] – Din fr. préhistorique. Vezi definitia »

POȘODÍC s. n., s. m. v. poșidic. Vezi definitia »