Definita cuvantului congruență
CONGRUÉNȚĂ, congruențe, s. f. 1. Acord, concordanță, coincidență. ♦ (Mat.) Relație care există între două numere întregi când diferența lor este multiplul unui număr întreg. 2. Însușirea de a fi congruent. [Pr.: -gru-en-] – Din fr. congruence, lat. congruentia.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu congruență
REFERÉNȚĂ s. f. funcție prin care un semn lingvistic se referă la un obiect extralingvistic. (< fr. référence) Vezi definitia »
OOTÉCĂ, ooteci, s. f. (Entom.) Pungă în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. – Din fr. oothèque. Vezi definitia »
BAROCÁMERĂ v. barotermocameră. Vezi definitia »
CLADOGENÉZĂ s. f. evoluție a unei specii prin ramificarea direcțiilor evolutive în filogeneză. (< fr. cladogenèse) Vezi definitia »
DIASTÁZĂ, diastaze, s. f. 1. (Biol.) Enzimă. 2. (Med.) Despărțire accidentală a două oase articulate, în urma unei lovituri, a unui efort brusc etc. [Pr.: di-a-] – Din fr. diastase. Vezi definitia »