BLOC² s. n. clădire mare cu mai multe etaje; blochaus. (< germ. Block/haus/) Vezi definitia »

DIPLODÓC s.m. v. diplodocus [în DN]. Vezi definitia »

FLAIMÓC, flaimoci, s. m. (Pop.) Prostănac, neghiob, nătărău. – Et. nec. Vezi definitia »

cârcióc (cârciócuri), s. n. – Chichiță, tertip, cursă. – Var. cîrciog. Rus. kručjok (Scheludko, BA, I, 161; Bogrea, Dacor., IV, 856). – Der. cîrciogar (var. cîrciocar, cîrciobar, cîrciobaș, cîrciogaș, corciobar etc.), s. m. (certăreț, scandalagiu); cîrciocos, adj. (complicat, încurcat); cîrciogăresc, adj. (avocățesc); cîrciogărie, s. f. (subterfugiu, încurcătură). Vezi definitia »

șomoltóc, -oácă, adj., s.m., f. și n. 1. (reg.; s.m. și f.) (om) mic de statură. 2. (reg.; s.m. și f.) (om) încet, moale, bleg. 3. (reg.; s.m. în forma: șolmotoc) fulg mare de zăpadă. 4. (pop.; s.n.) șomoiog, mototol. 5. (reg.; s.n. în forma: șolmotoc) smoc (de păr sau de lână). 6. (reg.; s.n.; în forma: șolmotoc) bucată ruptă dintr-un cojoc. 7. (reg.; s.n.) buchet, mănunchi. Vezi definitia »