stăvár, stăvári, s.m. (reg.) 1. păzitor de cai la pășune; herghelegiu. 2. (înv.) armăsar. 3. specie de insectă de noapte. Vezi definitia »

SOLUNÁR, -Ă, solunari, -e, adj. Care se referă simultan la Soare și la Lună. ◊ Ore solunare = ore favorabile pescuitului stabilite în funcție de poziția simultană a Soarelui și a Lunii. – Din fr. solunaire. Vezi definitia »

VĂCÁR, văcari, s. m. 1.Persoană care duce la păscut și păzește vacile. 2. (Art.) Constelație din emisfera boreală, situată în apropierea Carului Mare. – Lat. vaccarius. Vezi definitia »

CĂCĂNÁR, căcănári, s. m. Vidanjor. (din căca) Vezi definitia »

jar, járuri, s.n.(reg.) Jalon făcut dintr-o tufă cioplită (în pădure); țiu, marcaj. Vezi definitia »