noreáță s.f. (reg.) vreme închisă, cu nori de ploaie. Vezi definitia »

TOÁIPĂ, toaipe, s. f. (Reg.) Unealtă de dulgherie în formă de bardă sau de topor, cu care se cioplesc grinzile. – Et. nec. Vezi definitia »

MALTÍNĂ s.f. Praf amorf de culoare albă-gălbuie preparat din malț, folosit pentru a transforma amidonul în dextrină și maltoză. [< fr. maltine]. Vezi definitia »

BACHELÍTĂ (‹ fr., germ.; {s} Baekeland) s. f. Rășină fenolică sintetică, obținută prin condensarea fenolului cu aldehida formică folosită ca material electroizolant și la fabricarea unor obiecte de uz industrial și casnic. A. a fost obținută în 1906 de chimistul belgian L. Baekeland. V. fenoplaste. Vezi definitia »

OCHEÁDĂ s. f. aruncătură de ochi (pe furiș); semn făcut cu ochiul. (după fr. oeillade) Vezi definitia »