AURÍT, -Ă, auriți, -te, adj. (Adesea fig.) Acoperit cu un strat subțire de aur (1) sau imitând poleiala aurului. ◊ Expr. Fie-ți (sau să-ți fie etc.) gura aurită ! = să se realizeze ceea ce spui ! A avea gura aurită, se zice despre cineva care prevede cuiva realizarea unor lucruri favorabile. ♦ Cusut sau țesut cu fir de aur (1) sau auriu. [Pr.: a-u-] – V. auri. Vezi definitia »

MATISÍT, -Ă, matisiți, -te, adj. (Despre capetele a două frânghii, a două cabluri) Îmbinat prin împletirea șuvițelor din care sunt făcute. – V. matisi. Vezi definitia »

focuít, -ă, adj. (reg.) amărât, nefericit. Vezi definitia »

CEBĂLUÍT, -Ă, cebăluiți, -te, adj. v. CEBĂLUI. – [DER] Vezi definitia »

VOPSÍT¹ s. n. Vopsire. – V. vopsi. Vezi definitia »