GRÍNDINĂ, grindine (grindini), s. f. Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele; piatră. ♦ Fig. Ceea ce vine, cade, năvălește în mare cantitate. O grindină de lăcuste. ♦ Fig. (Adverbial) În mare cantitate (și unul după altul). Săgețile cădeau grindină. – Lat. grando, -inis. Vezi definitia »

CORNEÁNĂ s.f. (Geol.) Rocă metamorfică, dură și compactă, bogată în cuarț. [Pron. -ne-a-. / < fr. cornéenne]. Vezi definitia »

HIDRÚRĂ s. f. 1. combinație a hidrogenului cu un alt element chimic. 2. compus binar al unui metal cu hidrogenul. (< fr. hydrure) Vezi definitia »

CATAHRÉZĂ, catahreze, s. f. Figură de stil care constă în transferarea înțelesului unui cuvânt asupra altui cuvânt cu înțeles apropiat. – Din fr. catachrèse, lat. catachresis. Vezi definitia »

poápă, poápe, s.f. (reg.) preoteasă. Vezi definitia »