METILCELULÓZĂ, metilceluloze, s. f. Eter metilic al celulozei, obținut prin tratarea celulozei, în mediu alcalin, cu sulfat sau clorură de metil. – Din fr. méthylcellulose. Vezi definitia »

scorțấră s.f. (reg.) scoarță, coajă de mesteacăn. Vezi definitia »

FRUNZĂTÚRĂ, frunzături, s. f. (Rar) Frunziș. – Frunză + suf. -ătură. Vezi definitia »

BIÉLĂ, biele, s. f. Organ de mașină în formă de bară, făcând parte dintr-un mecanism de transformare a unei mișcări rectilinii în mișcare de rotație și invers. [Pr.: bi-e-] – Fr. bielle. Vezi definitia »

ELASTOCINÉTICĂ s. f. parte a elastomecanicii care studiază vibrațiile elastice ale corpurilor solide deformabile, fără a ține seama de cauzele care le produc. (< fr. élastocinétique) Vezi definitia »