ATESTÁȚIE s.f. Atestare. [Cf. fr. attestation, it. attestazione]. Vezi definitia »

LEUCEMÍE s.f. (Med.) Boală a organelor producătoare de leucocite, caracterizată prin înmulțirea anormală a acestor globule; leucocitemie; leucoză. [Pron. le-u-, gen. -iei. / < fr. leucémie, cf. gr. leukos – alb, haima – sânge]. Vezi definitia »

NATRIURÍE s.f. (Med.) Eliminarea de sodiu prin urină. [Gen. -iei. / < fr. natriurie]. Vezi definitia »

MALACÍE s.f. (Med.) 1. Pierdere a consistenței, ramolire a unui organ sau țesut; ramolisment. 2. Dorință patologică de a ingera alimente picante. [Gen. -iei. / < fr. malacie, cf. gr. malakia – înmuiere]. Vezi definitia »

AXONOMETRÍE s. f. 1. metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. disciplină care studiază reprezentările axonometrice. (< fr. axonométrie) Vezi definitia »