pleu, pléuri, s.n. și plei, s.m. (reg.) 1. (s.n.) tablă, tinichea. 2. (s.n.) obiect confecționat din tablă. 3. (s.n.) cositor. 4. (s.n.) plumb. 5. (s.m.) unitate de măsură pentru o anumită capacitate. Vezi definitia »

perghetéu s.n. (reg.) talangă de format mic. Vezi definitia »

DICLAMIDÉU, -ÉE adj. diferențiat în două învelișuri florale (caliciu și corolă). (< fr. dichlamydé) Vezi definitia »

cheléu s.m. (înv.) chișcar, țipar. Vezi definitia »

VOLÉU s. n. 1. (tenis) reluare din zbor a mingii, înainte de a atinge solul. 2. volet (1). ◊ aripă laterală, mobilă a unui poliptic. ◊ (cinem.) dispozitiv format din două sau patru palete mobile din tablă neagră mată, care se montează în fața aparatelor de iluminat pentru obturarea luminii. 3. serie rapidă de contracții musculare provocate artificial. 4. (pl.) efecte cinematografice constând în înlocuirea unei imagini prin alta, de-a lungul unei linii mobile de demarcație. (< fr. volée, volet) Vezi definitia »