SÉIF, seifuri, s. n. Dulap sau ladă de fier în care se păstrează, de obicei într-o instituție bancară, bani, hârtii și obiecte de valoare; casă de bani. ♦ Încăpere specială, bine asigurată (la arhive sau la biblioteci publice), în care se păstrează manuscrise, documente și alte obiecte de valoare. [Var.: safé, saféu, sef s. n.] – Din engl. safe. Vezi definitia »

DURÍF s. m. varietate de struguri cu boabele turtite, de culoare neagră. (< fr. durif) Vezi definitia »

APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Atribuit în mod fals altui autor decât celui adevărat. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută între cele numite canonice. – Fr. apocryphe (lat. lit. apocryphus). Vezi definitia »

șlaif², șlaífuri, s.n. (reg.) frână la căruță; manivela frânei sau a piedicii la car. Vezi definitia »

SCHIF s.n. 1. Ambarcație cu vele, rame sau motor de dimensiuni mici, cu fundul plat și pescaj redus, cu proră ascuțită și pupa dreaptă, folosit pentru pescuit sau pentru sport, la cursele de viteză și de agrement. 2. Sport practicat cu astfel de ambarcații. [< fr., engl. skiff]. Vezi definitia »