CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s. f. Formă de guvernământ provizoriu instituită în timpul cât tronul rămânea vacant sau pe timpul absenței domnului; locotenență domnească; p. ext. timpul cât dura această formă de guvernământ. – Caimacam + suf. -ie. Vezi definitia »

janílie s.f. (înv.) pasmanterie de catifea folosită la împodobirea hainelor, a unor obiecte; ceapraz. Vezi definitia »

PAREMIOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază proverbele. ♦ Totalitatea proverbelor dintr-o limbă. [Gen. -iei. / < fr. parémiologie, cf. gr. paroimia – proverb, logos – studiu]. Vezi definitia »

admirație a semiților, (în special) a evreilor Vezi definitia »

FRATRÍE, fratrii, s. f. 1. Subdiviziune a triburilor grecești. 2. Grupare mare de plante înrudite genetic. – Din fr. phratrie. Vezi definitia »