ABUNDÉNȚĂ s. f. Cantitate mare, belșug, bogăție, prisos. ◊ Loc. adv. Din abundență = mult, în cantitate mare. – Din fr. abondance, lat. abundantia. Vezi definitia »

TROMBOPOIÉZĂ s.f. (Biol.) Proces de formare a trombocitelor. [Pron. -po-ie-. / < fr. thrombopoïèse]. Vezi definitia »

ZIVÉLCĂ s. f. v. zăvelcă. Vezi definitia »

gîlceávă (gîlcévi), s. f. – 1. Zgomot. – 2. Ceartă, sfadă. – 3. (Rar) Plantă (Delphinium consolida). – Megl. gîlceavă. Sl., dar etimonul exact este incert. În sl. apare glŭkŭ „sunet” (Miklosich, Lexicon, 130), bg. gălč „zgomot” (Skok 72), slov. golčati „a vorbi”. Der. cu -avă, ca în ispravă, iznoavă, pare a fi specifică rom., chiar dacă suf. este cu desăvîrșire sl. și neproductiv în rom.; în acest caz bg. gălčava ar proveni din rom. (Capidan, Raporturile, 228; cf. și Berneker 367). După Conev 95 și DAR, rom. provine din bg. Der. gîlcevi, vb. (înv., a bîrfi; a se certa, a se ciorovăi); gîlcevos, adj. (certăreț); gîlcevitor, adj. (certăreț). – Din rom. provine mag. gercsáva „ceartă”, gercsávás „arțăgos” (Candrea, Elemente, 408). Vezi definitia »

POTÁSĂ s. f. Carbonat, hidroxid sau clorură de potasiu. – Din fr. potasse. Vezi definitia »