priméz, primézuri și priméze, s.n. (reg.) 1. perete care desparte două încăperi. 2. îngrăditură, scândură, bârnă, par, drug care desparte un spațiu în două sau care se pune în grajd între vite, stănog. 3. (în forma: primiez) cartilaj care desparte cele două fose nazale. 4. cercevea în formă de cruce care desparte fereastra în mai multe ochiuri. 5. perdea de pădure care se află între două poieni. 6. proptea de lemn cu care se blochează ușa sau poarta. 7. întăritură făcută în malul unui râu, pentru a-l consolida. 8. proeminență într-un lemn cioplit. Vezi definitia »

AMIÉZ s. n. v. amiază. Vezi definitia »

merchéz (merchézuri), s. n. – Vicleșug, șiretlic, truc. Tc. merkez „centru” (Șeineanu, II, 256; Loebel 63; Lokotsch 1423). Vezi definitia »

PARANTÉZ s.n. v. paranteză. Vezi definitia »

POLONÉZ, -Ă, polonezi, -e, subst., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Poloniei sau este originară de acolo; polon (1). 2. Adj. Care aparține Poloniei sau populației ei, privitor la Polonia sau la populația ei, originar din Polonia; ca al polonezilor (1); polon (2). ◊ Covrig polonez = produs de patiserie în formă de colăcel preparat din aluat de cozonac îmbibat cu sirop de zahăr și având deasupra nuci pisate. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de polonezi (1). 3. S. f. Dans de origine poloneză (2), în tempo moderat și în măsura de 3/4, cu ritm viguros și cu caracter maiestuos, solemn, asemănător marșului; melodie după care se execută acest dans. 4. S. m. Mezel din carne de vită și de porc, afumat la cald și apoi fiert; (fam.) poliș. – Din fr. polonais. Vezi definitia »