Definita cuvantului copleșire
COPLEȘÍRE, copleșiri, s. f. Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. – V. copleși.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu copleșire
REVOLTÁRE s.f. Faptul de a (se) revolta. [< revolta]. Vezi definitia »
PUTREGĂÍRE, putregăiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a putregăi și rezultatul ei; putrezire. – V. putregăi. Vezi definitia »
MORALIZÁRE s.f. Acțiunea de a moraliza și rezultatul ei. [< moraliza]. Vezi definitia »
CONDAMNÁRE s.f. 1. Acțiunea de a condamna și rezultatul ei; sentință de pedepsire. 2. Pedeapsă, osândă. [< condamna]. Vezi definitia »
DEZOLÁRE s. f. 1. tristețe, jale, mâhnire adâncă. 2. (fig.) singurătate apăsătoare; pustiu. (< dezola) Vezi definitia »