POCITÁNIE, pocitanii, s. f. Ființă diformă, slută, hidoasă, desfigurată; pocitură, sluțenie, monstru. ♦ Lucru bizar, ciudat; bazaconie, ciudățenie. – Pocit + suf. -anie. Vezi definitia »

MOXIBÚSTIE s. f. moxa. (< germ. Moxibustie) Vezi definitia »

EXCÍZIE, excizii, s. f. Extirpare a unei porțiuni de țesut sau de organ. ♦ Tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. – Din fr. excision. Vezi definitia »

SIGILOGRAFÍE s. f. disciplină auxiliară a istoriei care studiază sigiliile; sfragistică. (< fr. sigilographie) Vezi definitia »

ERUDÍȚIE s.f. Cunoaștere aprofundată a uneia sau a mai multor științe (dobândită mai ales prin lecturi); cultură vastă. [Gen. -iei, var. erudițiune s.f. / cf. fr. érudition, lat. eruditio]. Vezi definitia »