AUTORIZÁȚIE s. f. permisiune (dată de o autoritate); împuternicire. ◊ înscris care dovedește o împuternicire. (< fr. autorisation) Vezi definitia »

COMINÁȚIE s. f. figură retorică prin care oratorul sau un autor enunță, sub formă de avertisment la adresa auditoriului ori a unui personaj, o nenorocire inevitabilă. (< fr. commination, lat. comminatio, amenințare) Vezi definitia »

MACROECONOMÍE s.f. Ramură a științei economiei care studiază relațiile economice la nivelul ansamblului economiei naționale. [Pron. -cro-e-, gen. -iei. / cf. fr. macroéconomie]. Vezi definitia »

FITOTOMÍE s. f. anatomie vegetală. (< fr. phytotomie) Vezi definitia »

SUBMÉDIE s.f. Proporție de cifre mai mică decât media. [Gen. -iei. / < sub- + medie]. Vezi definitia »