EPIFRÁZĂ s.f. Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee accesorie. [< fr. épiphrase, cf. gr. epi – peste, phrasos – frază]. Vezi definitia »

ÚJBĂ, ujbe, s. f. Cui de lemn de care se leagă văsla unei ambarcații; strapazan. – Et. nec. Vezi definitia »

moară neferecată / stricată expr. persoană guralivă. Vezi definitia »

JÚXTĂ s. f. traducere juxtaliniară a unor texte grecești sau latinești. (< lat. iuxta) Vezi definitia »

RETROMORFÓZĂ s.f. (Biol.) Tip particular de dezvoltare a organismelor animale și vegetale în cursul căreia apar fenomene de degenerare. [< fr. rétromorphose, cf. lat. retro – înapoi, gr. morphosis – formare]. Vezi definitia »