POÉTIC, -Ă adj. 1. Propriu, caracteristic poeziei, de poezie. ◊ Artă poetică v. artă; licență poetică v. licență. 2. (Fig.) Propriu a inspira un poet; (p. ext.) încântător, minunat. // s.n. Categorie estetică desemnând genul poetic. [Pron. po-e-, pl. -ci, -ce. / < lat. poeticus, cf. fr. poétique]. Vezi definitia »

HEMICÍCLIC, -Ă adj. 1. semicircular. 2. (despre flori) cu organele florare dispuse unele în verticil, iar altele în spirală. (< fr. hémicyclique) Vezi definitia »

GNÓSTIC¹, -Ă I. adj. referitor la cunoaștere. II. adj., s.m. f. (adept) al gnosticismului. (< fr. gnostique) Vezi definitia »

ARTRÓZIC, -Ă, artrozici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de artroză. – Din fr. arthrosique. Vezi definitia »

TELEBIOMÉTRIC, -Ă, telebiometrici, -ce, adj. (Biol.) Referitor la telebiometrie, de telebiometrie. [Pr.: -bi-o-] – Din telebiometrie. Vezi definitia »