CLACÁJ, clacaje, s. n. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic. – Din fr. claquage. Vezi definitia »

PREALIÁJ s. n. aliaj folosit numai la elaborarea aliajelor (ne)feroase. (< fr. préalliage) Vezi definitia »

CONTRASPIONÁJ s. n. 1. Activitate de urmărire și de contracarare a actelor de spionaj și de descoperire și prindere a spionilor. 2. Serviciu special care desfășoară activitatea de contraspionaj. [Pr.: -spi-o-] – Contra¹- + spionaj (după fr. contre-espionnage). Vezi definitia »

AVANTÁJ, avantaje, s. n. 1. Folos mai mare pe care îl obține cineva (în raport cu altul). 2. Favoare, privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. 3. Superioritate (a cuiva sau ceva față de altcineva sau altceva) bazată pe o situație, pe o împrejurare favorabilă. – Din fr. avantage. Vezi definitia »

VERBIÁJ s.n. (Franțuzism) Abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială. [Pron. -bi-aj. / < fr. verbiage]. Vezi definitia »