PERTINÉNȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este pertinent. (< fr. pertinence) Vezi definitia »

CONTRATÉMĂ s.f. (Muz.) Melodie care se aude concomitent cu subiectul în timpul expunerii lui într-o lucrare polifonică; contrapunct (1). [Pl. -me. / cf. fr. contre-thème]. Vezi definitia »

COPIATÍVĂ, copiative, adj. (În sintagma) Hârtie copiativă = plombagină. [Pr.: -pi-a-] – Din it. copiativo. Vezi definitia »

CRONOGENÉZĂ s. f. capacitate a ființei umane de a percepe timpul și de a conceptualiza ideea de temporalitate. (< fr. chronogenèse) Vezi definitia »

TĂFẤLCĂ, tăfâlci, s. f. (Reg.) Traistă, săculeț. – Et. nec. Vezi definitia »