cazón (cazónă), adj. – De cazarmă, milităresc. Rus. kazjonnyĭ „care aparține finanțelor publice” (Philippide, Viața rom., IV (1907), p. 38; DAR); s-a spus mai întîi despre obiecte, îmbrăcăminte, muniții sau hrană, puse la dispoziția soldaților de către Stat. – Der. cazonie, s. f. (serviciu militar). Vezi definitia »

OSTRÁCON s. n. (ant.) nume dat scoicilor pe a căror cochilie se scria numele celor condamnați la ostracizare. (< fr., gr. ostrakon) Vezi definitia »

AGNON, Samuel Josef (1888-1970), scriitor israelian. Romane („Colina devine șes”, „Trusoul miresei”) și nuvele, remarcabile prin patosul uman, prin umorul fin și prin pregnanța simbolurilor mărturisind neliniștile omului contemporan. Premiul Nobel (1966), împreună cu Nelly Sachs. Vezi definitia »

GANGLIÓN s. m. formație ovoidă, din fibre nervoase sau din vase limfatice. (< fr. ganglion) Vezi definitia »

SPIÓN, -OÁNĂ, spioni, -oane, subst. I. S. m. și f. 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații). II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate. [Pr.: spi-on] – Din germ. Spion, it. spione. Cf. fr. espion. Vezi definitia »