LÓGIC, -Ă I. adj. 1. conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat. 2. circuit ~ = circuit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. 3. (inform.) schemă ~ă = reprezentare grafică a unui algoritm în vederea programării; logigramă. II. s. f. 1. știință a demonstrației care studiază formele și legile gândirii, ale raționării corecte. ♦ ~ simbolică (sau matematică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logico-matematic; logistică; ă științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. gândire justă, raționament corect, temeinic. 3. cerință firească, temei, rațiune. (< fr. logique) Vezi definitia »

ANACÍCLIC, -Ă adj. (Despre versuri) Care prezintă totdeauna un sens, chiar dacă le citim de la început sau de la sfârșit. [< fr. anacyclique, cf. gr. anakyklein – a se întoarce]. Vezi definitia »

TRIGONOMÉTRIC, -Ă adj. Care ține de trigonometrie, referitor la trigonometrie. ♦ Cerc trigonometric = cerc cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare a arcelor invers aceluia al acelor unui ceasornic; funcție trigonometrică = fiecare dintre funcțiile sinus, cosinus, tangentă, cotangentă, secantă și cosecantă. [< fr. trigonométrique]. Vezi definitia »

GLICÉRIC adj. acid ~ = acid format prin oxidarea glicerinei. (< fr. glycérique) Vezi definitia »

OPTOELECTRÓNIC, -Ă I. adj. referitor la optoelectronică. ♦ dispozitiv ~ = dispozitiv care transformă un semnal luminos într-unul electric și invers. II. s. f. ramură a fizicii care studiază relațiile dintre electronică și radiațiile luminoase. (< fr. optoélectronique) Vezi definitia »