referí (refér, referít), vb. – A raporta. – Var. refera. Fr. référer. – Der. referat, s. n., din fr. référé; referendar, s. m. (referent; cleric trimis de un patriarh în misiune pe lîngă domnitor), din mgr. ῥεφερεντάριος, și modern din fr. référendaire; referență, s. f., din fr. référence; referitor, adj. (care se referă la ceva sau la cineva). Vezi definitia »

INFUZÓRI s.m.pl. Clasă de protozoare prevăzute cu cili vibratili; ciliate; (la sg.) animal din această clasă. [< fr. infusoires, cf. lat. sav. infusorius]. Vezi definitia »

POFTORÍ, poftoresc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. (Folosit și absol.) A repeta, a reaminti. 2. A ura, a dori ceva (cuiva). 3. A ruga pe cineva (ceva). – Din sl. povŭtoriti. Vezi definitia »

MERCEDÁRI s.m. pl. ordin de călugări cerșetori, fondat de dominicani în 1240, devenit apoi ordin militar, cu misiunea de a elibera pe sclavii creștini capturați de sarazini, prin strângerea fondurilor necesare pentru răscumpărarea lor. (cf. it. mercede, milă) Vezi definitia »

a face săpături expr. a verifica, a investiga; a căuta. Vezi definitia »