EXITUS s. n. (Livr.) Moarte, sfârșit. – Cuv. lat. Vezi definitia »

(<rus.) s. m. pl. Populație de origine incertă, care locuiește în insulele Sahalin (Rusia) și Hokkaido (Japonia); circa 20000; se ocupă cu pescuitul și, parțial, cu agricultura. Vezi definitia »

IMPÚS, -Ă, impuși, -se, adj. Care trebuie urmat întocmai; care trebuie făcut, îndeplinit; obligatoriu. – V. impune. Vezi definitia »

CÓSINUS s. n. funcție trigonometrică a unui unghi egală cu sinusul unghiului complementar. (< fr. cosinus) Vezi definitia »

LÓTUS, lotuși, s. m. Nume dat mai multor plante acvatice cu flori albastre, mari, plăcut mirositoare (Nymphaea coerulea), trandafirii (Nelumbo nucifera) sau albe (Nymphaea lotus thermalis). – Din fr. lotus. Vezi definitia »