COROLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul răspândirii în spațiu a obiectelor, a organismelor. [Scris și chorologie. / < fr. chorologie, cf. gr. chora – regiune, logos – știință]. Vezi definitia »

TRIBULÁȚIE s. f. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin. (< fr. tribulation) Vezi definitia »

SOLARIZÁȚIE s. f. solarizare. (< fr. solarisation) Vezi definitia »

BĂȘCĂLÍE s. f. (Fam., în expr.) A lua (pe cineva) în bășcălie = a-și bate joc (de cineva). Vezi definitia »

FONÍE s.f. (Lingv.) Calitate a sunetelor limbii rezultate din vibrarea coardelor vocale în timpul emisiunii lor; sonoritate (a sunetelor limbii). // Element secund de compunere savantă cu semnificația „sunet”, „fonație”, „vorbire”. [Gen. -iei. / < fr. phonie]. Vezi definitia »