PREDÍCȚIE s.f. 1. Operație rațională de anticipare a unui eveniment sau fenomen; previziune. 2. Prevestire; presentiment. [Gen. -iei, var. predicțiune s.f. / cf. fr. prédiction, lat. praedictio]. Vezi definitia »

HEBELOGÍE s. f. psihologia adolescenței. (< fr. hébélogie) Vezi definitia »

năvîrlíe (-íi), s. f. – (Munt.) Nebunie, sminteală, capriciu, glumă. Bg. vărlŭ „turbat”, vărluvam „a turba”, cf. ngr. βούρλια „glumă”; nă- poate fi sl., cf. rut. naverle „pe dos”, sb. navrlje „răsucit” (Tiktin), sau expresiv, ca în nătă- sau năvleg. – Der. năvîrlios, adj. (capricios). Vezi definitia »

CAROTENEMÍE s. f. v. carotinemie. Vezi definitia »

IMUNOCHIMÍE s. f. disciplină care studiază factorii chimici ai imunității. (< fr. immunochimie) Vezi definitia »