HELIOTERAPÍE, helioterapii, s. f. Tratament care constă în expunerea corpului omenesc la acțiunea razelor solare ultraviolete, folosit în rahitism, reumatism, tuberculoză osoasă, unele boli de piele etc.; baie de soare. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliothérapie. Vezi definitia »

HIDROGRAFÍE s.f. 1. Ramură a hidrologiei care studiază apele anumitor teritorii. ♦ Totalitatea apelor unei regiuni. 2. Știință care se ocupă cu ridicarea hărților marine. ♦ Totalitatea hărților care reprezintă o mare sau un ocean. [Gen. -iei. / < fr. hydrographie, cf. gr. hydor – apă, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

MUSCHETĂRÍE, muschetării, s. f. Mulțime de muschete, totalitatea muschetelor. – Muschetă + suf. -ărie. Vezi definitia »

SINALGÍE, sinalgii, s. f. (Med.) Formă a sinesteziei în care o durere se asociază cu altă senzație. – Din fr. synalgie. Vezi definitia »

FOTOCOMPOZÍȚIE s.f. Compoziție fotografică. [< fr. photocompozition]. Vezi definitia »