organisí, organisésc, vb. IV (înv.) a organiza. Vezi definitia »

obosí (obosésc, obosít), vb. – A se osteni, a se plictisi, a i se urî de... Sb., slov. obositi „a ajunge desculț”, din sl. bosi „desculț” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 221; Tiktin; Pușcariu, Lr., 282). În Olt. și Munt. (ALR, I, 102); în Mold. este preferat osteni. – Der. oboseală, s. f. (osteneală); obositor, adj. (care obosește). Vezi definitia »

BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi încet și nedeslușit. ♦ A rosti cuvinte într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înțeleg). Bolboroseau graiuri străine (ODOBESCU). 2. Intranz. (Despre lichide) A produce un zgomot caracteristic la ciocnirea cu un obstacol sau în timpul fierberii. – Onomatopee. Vezi definitia »

schindisí¹, schindisésc, vb. IV (reg.) 1. a trudi, a se strădui. 2. a zori, a grăbi. Vezi definitia »

isterisí (isterisésc, isterisít), vb. – A deposeda, a prăda, a jumuli. Ngr. ὐστερῶ (DAR; Gáldi 204). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »