OECOLOGÍE s. f. v. ecologie. Vezi definitia »

HOMEOSTAZÍE s.f. Proprietate a organismelor vii de a-și menține diferitele constante fiziologice. ♦ Proprietate a unor sisteme de a-și menține constante anumite mărimi caracteristice; homeostază. [Pron. -me-os-ta-zi-e, gen. -iei. / < fr. homéostasie, cf. gr. homoios – asemănător, stasis – stare]. Vezi definitia »

AEROMETRÍE s. f. ramură a fizicii care studiază proprietățile fizice ale aerului pe baza efectelor lui mecanice. (< fr. aérométrie) Vezi definitia »

POLEMOLOGÍE s. f. Ramură a știintelor politice care studiază războaiele ca fenomen sociologic. – Din fr. polémologie. Vezi definitia »

ACHILÍE s. f. absența acidului clorhidric și a pepsinei din sucul gastric. (< fr. achylie) Vezi definitia »