PENDÍNTE adj. inv. 1. în curs de judecată; asupra căruia nu s-a luat o hotărâre. 2. subordonat cuiva, care depinde de... (< lat. pendens, -ntis, fr. pendant) Vezi definitia »

AMENITÁTE s. f. atitudine binevoitoare; amabilitate, politețe. (< fr. aménité, lat. amoenitas) Vezi definitia »

INEXPUGNABILITÁTE s. f. (Rar) Însușirea sau starea a ceea ce este inexpugnabil. – Din fr. inexpugnabilité. Vezi definitia »

AFECTUOZITÁTE s. f. însușirea de a fi afectuos. (< fr. afectuosité) Vezi definitia »

VOLNICÉȘTE adv. (Înv.) În mod liber, de bunăvoie. – Volnic + suf. -ește. Vezi definitia »