OSTINÁTO I. adj. (muz.) cu tenacitate, perseverent; repetat. II. s. n. motiv melodic sau ritmic repetat în mod stăruitor. ♦ basso ~ = lucrare polifonică în care basul repetă același desen muzical. (< it. /basso/ ostinato) Vezi definitia »

ÁLTO s. m. 1. Voce (de femeie sau de copil) cu timbru grav, situată ca registru între sopran și tenor. 2. Violă. – It. alto (fr. alto). Vezi definitia »

BELCÁNTO s. n. Stil italienesc de interpretare în muzica vocală, caracterizat prin puritatea liniei melodice. – Din it. bel-canto. Vezi definitia »

CINET(O)- elem. cine-. Vezi definitia »

RISOLÚTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Decis, hotărât, cu fermitate. [< it. risoluto]. Vezi definitia »