LOCATÍV, -Ă I. adj. referitor la casele de închiriat. ♦ valoare ~ă = valoare a unui imobil calculată pe baza venitului pe care acesta l-ar putea aduce prin închiriere; spațiu ~ = ansamblul încăperilor ocupate de cineva. II. s. n. caz al flexiunii nominale (în unele limbi), care arată locul unde se petrece acțiunea verbului. (< fr. locatif) Vezi definitia »

AMPLIFICATÍV, -Ă adj. Care amplifică, ajută la amplificare. [< amplifica + -(t)iv]. Vezi definitia »

PROSPECTÍV, -Ă I. adj. referitor la prospectivă. II. s. f. 1. cercetare sistematică a viitorului, pornind de la analiza influenței conjugale a cauzelor de ordin tehnic, științific, economic etc. 2. (p. ext.) atitudine ideologică, politică, culturală etc., mod de gândire și acțiune cu caracter previzional, orientat spre explorarea viitorului. (< fr. prospectif, /II/ prospective) Vezi definitia »

CAPTÍV, -Ă, captivi, -e, adj. Prins și lipsit de libertate; prizonier; prins² (1). ◊ Balon captiv = balon legat prin cabluri de un punct de pe sol. – Din fr. captif, lat. captivus. Vezi definitia »

REFLEXÍV, -Ă adj. 1. (despre oameni) predispus la reflecție (1); meditativ, gânditor. 2. care se răsfrânge. ♦ diateză ~ă = diateză care arată că acțiunea unui verb se răsfrânge asupra subiectului gramatical care o execută; verb ~ = verb la diateza reflexivă; pronume ~ = pronume reprezentând persoana asupra căreia se răsfrânge acțiunea verbului reflexiv. 3. (mat.) relație ~ă = relație pe care un element o poate avea cu el însuși. (< fr. reflexif, lat. reflexivus, germ. reflexiv) Vezi definitia »