TEOGONÍE s. f. 1. (în religiile politeiste) reprezentare mitologică despre originea și genealogia zeilor. 2. totalitatea divinităților unui popor. (< fr. théogonie) Vezi definitia »

TONITROFOBÍE s. f. teamă patologică de tunete. (< engl. tonitrophobia) Vezi definitia »

VARIÁȚIE s. f. 1. schimbare, transformare; stare a unui lucru care prezintă schimbări. ◊ diversitate, felurime. 2. (biol.) apariție a unui caracter nou la unul sau mai mulți indivizi ai unei specii. 3. (mat.) ~ unei funcții = diferența dintre valorile funcției în două puncte; calculul ~ ilor = capitol al analizei funcționale care studiază proprietățile variațiilor de funcții. 4. schimbare a nivelului unei variabile statistice de la un element la altul în cadrul unei colectivități. (< fr. variation, lat. variatio) Vezi definitia »

COALÍȚIE s.f. Alianță dintre două sau mai multe state, grupări politice etc., făcută în vederea unei acțiuni comune. ◊ Guvern de coaliție = guvern la care participă mai multe partide sau fracțiuni politice. [Pron. co-a-, gen.-iei. / cf. fr. coalition < lat. coalitus – unit]. Vezi definitia »

SEISMONASTÍE, seismonastii, s. f. Mișcare a organelor unor plante superioare provocată de lovire sau de scuturare. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismonastie. Vezi definitia »