ARCTICA, reg. polară în N Pămîntului, care include reg. septentrională a Eurasiei, Americii de Nord și Oc. Arctic, precum și reg. alăturate ale oceanelor Atlantic și Pacific, și este încadrată de izoterma de 10 ºC a lunii celei mai calde (iul.-aug.); c. 27 mil. km²; (dintre care 10 mil. km² uscat). Predomină pod. joase (marginile Platformei Ruse, C. Siberiene și Scutului Canadian) și munții mijlocii (prelungirile Uralilor și M-țior Bîrranga); alt. max.: 3.734 m (vf. Gunnbjorg, Groenlanda). În ins. Baffin, ins. Ellesmere și Arh. Spitzbergen se găsesc cărbuni, metale neferoase și metale rare. Temperaturi foarte scăzute, cu media în ian. de -3 ºC în partea preatlantică de S și -40 ºC în partea centrală, iar în iul. +10 ºC și, respectiv, 0 ºC. În reg. Polului Nord, temperatura minimă a fost de -52 ºC, iar max. de +6 ºC. Vînturi neregulate, la periferie cu caracter sezonier. Precipitațiile, sub formă de zăpadă, ating 75-100 mm în partea centrală și 300-400 mm la periferie. Nebulozitate mare, cețuri permanente și îngheț peren. Ghețuri plutitoare ocupă 11 mil. km² iarna și 8 mil. km² vara. Au efectuat cercetări în A. exploratorii: Barents (1596-1597), Litke (1821-1824), Vranghel (1820-1824), Franklin (1819-1827), Sverdrup (1888-1902), Norenskjöld (1858, 1872-1883), Nansen (1893-1896), Amundsen (1905-1906), Peary (1886-1909), Byrd (1926), Cikalov (1936-1937) ș.a. Vezi definitia »

rejucá (a ~) vb., ind. prez. 3 rejoácă Vezi definitia »

STRATIFICÁ, stratífic, vb. I. Refl. și tranz. A (se) așeza, a (se) depune în mai multe straturi; a căpăta sau a da forma unor straturi suprapuse. – Din fr. stratifier, lat. stratificare. Vezi definitia »

SAPONIFICÁ vb. I. tr., refl. (Despre esteri) A (se) descompune prin hidroliză în acizi grași și alcool. ♦ (Despre grăsimi) A (se) transforma în săpun. [P.i. saponífic. / < fr. saponifier, cf. lat. sapo – săpun, facere – a face]. Vezi definitia »

PREVARICÁ vb. I. intr. (Rar) A se sustrage de la îndatoririle sale, de la datorie. [< lat. praevaricari, fr. prévariquer]. Vezi definitia »