TULDUÍ, vb. (Reg.) A pune la cale, a plănui. Vezi definitia »

GURGÚI, gurguie, s. n. 1. Partea din vârf a opincii, strânsă cu nojițe. 2. Partea mai strâmtă, în formă de cioc, de la gura urciorului¹. 3. Vârful sânului; sfârc, mamelon. 4. Vârful unui deal sau al unui munte. – Cf. lat. gurgulio „beregată”. Vezi definitia »

pielmuí, pielmuiésc, vb. IV (reg.; despre făina de porumb) a amesteca cu puțină făină de grâu (pentru a face turte); a pielma, a împielma. Vezi definitia »

ÎNGÂRLUÍ vb. IV. v. îngurlui. Vezi definitia »

VIERSUÍ, viersuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A cânta, a îngâna un cântec. – Viers + suf. -ui. Vezi definitia »