năfurár, năfuráre, s.n. (pop.) vas în care se ține anafura la biserică. Vezi definitia »

ANULÁR, -Ă adj. De forma unui inel, care este sau se prezintă ca un inel. [Cf. lat. annularius, fr. annulaire]. Vezi definitia »

CÂNTÁR, cântare, s. n. 1. Nume dat mai multor instrumente care servesc la stabilirea greutății unui obiect sau a unei ființe, de obicei a unei mărfi. ◊ Expr. A trage la cântar = a) a cântări (mult), a avea greutate (mare); b) a avea importanță. ♦ Cântărire. Înșală la cântar. 2. Unitate pentru măsurarea greutăților folosită în trecut, a cărei valoare a variat în timp și pe regiuni. – Din tc. kantar. Vezi definitia »

ANDOSATÁR, -Ă s.m. și f. Cel căruia i s-a transmis prin andosare un cec, o poliță etc. [< fr. endossataire]. Vezi definitia »

SUBCLAVICULÁR, -Ă, subclaviculari, -e, adj. Situat sub claviculă, privitor la regiunea de sub claviculă. – Sub¹- + clavicular (după fr. sous-claviculaire). Vezi definitia »