AFERÉZĂ, afereze, s. f. Cădere a unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt. – Din fr. aphérèse, lat. aphaeresis. Vezi definitia »

trupíncă, trupínci, s.f. (reg.) buturugă, ciot. Vezi definitia »

METAPLÁSMĂ s. f. 1. schimbare fonologică sau morfologică a unui element lingvistic; (spec.) schimbare survenită în forma unui cuvânt prin adăugarea, sau înlăturarea unui sunet; formă a cuvântului rezultată din această schimbare. 2. (biol.) substanțe alimentare elaborate de protoplasmă. (< fr. métaplasme) Vezi definitia »

pohodnicioáră, pohodnicioáre, s.f. (reg.) policioară. Vezi definitia »

SINÉCTICĂ s. f. Metodă de antrenare a unor indivizi sau grupuri de indivizi în vederea rezolvării creatoare a uneia sau mai multor probleme prin stimularea intuiției, a fanteziei etc. – Din fr. synectique. Vezi definitia »