VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent). ♦ Spec. Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Expr. (Ir.) Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ Loc. vb. A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. Fig. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + suf. -ător. Vezi definitia »

cursătór, cursătoáre, adj. (înv.) curgător. Vezi definitia »

FOTOEMIȚĂTÓR, -OÁRE adj. (despre corpuri) care emite electroni când este supus acțiunii radiațiilor luminoase. (după fr. photoémetteur) Vezi definitia »

OSPĂTĂTÓR, -OÁRE, ospătători, -oare, s. m. și f. (Înv.) Persoană care dă (sau ia parte la) un ospăț. – Ospăta + suf. -tor. Vezi definitia »

BACTERIVÓR, -Ă adj. (despre organisme) care se hrănește cu bacterii. (< fr. bactérivore) Vezi definitia »