CĂPUTĂTÚRĂ, căputături, s. f. (Înv.) Căpută (1). – Căputa + suf. -ătură. Vezi definitia »

motoșínă, motoșíni, s.f. (reg.) 1. smoc de fire de păr. 2. săculeț. Vezi definitia »

SERVOCOMÁNDĂ s.f. Mecanism auxiliar servind pentru a înlocui prin amplificare forța musculară a omului necesară funcționării unui ansamblu. [Cf. fr. servocommande]. Vezi definitia »

HÉRSĂ s. f. grilă din fier sau din lemn armat, culisantă, care protejează poarta unei cetăți. (< fr. herse) Vezi definitia »

pícsă, pícse, s.f. (reg.) 1. cutie. 2. pușculiță. 3. tabacheră. 4. vas în care se ține unsoarea pentru car. 5. corn în care se păstrează praful de pușcă. 6. stup. 7. piesă de tablă care leagă între ele foalele de suflat fumul asupra stupilor. 8. bucșă (la roata carului). Vezi definitia »