proxenisí, proxenisésc, vb. IV (înv.) a pricinui, a cauza, a produce. Vezi definitia »

ghiovăsí (-sésc, -ít), vb. – 1. (Înv.) A certa, a dojeni. – 2. (Înv.) A citi. Ngr. διαβάζω (Gáldi 93), cf. alb. ǵabas (Meyer 82). Sec. XVIII. Vezi definitia »

sărvisí, sărvisésc, vb. IV refl. (înv.) a se servi, a se folosi. Vezi definitia »

POPOSÍ, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri pentru a se odihni (puțin) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș. ♦ A trage, a mânea undeva. ♦ Tranz. (Rar) A da ospitalitate celui care face popas. 2. A se opri într-un loc cu o treabă, cu un interes. – Din popas. Vezi definitia »

călăsí, călăsésc, vb. IV (înv.; reg.) a lua în zeflemea, a batjocori, a zeflemi. Vezi definitia »